ASFOR lansează o strategie revoluționară în 10 pași pentru refacerea zonelor montane dezastruate, inspirată de proiectele TREEADS și SILVANUS.
Sursa poza si informatii: svnews.ro
Asociația Forestierilor din România (ASFOR), prin vocea președintelui Ciprian Muscă, propune o strategie în 10 pași pentru reconstrucția pe termen lung a zonelor montane afectate de dezastre. Această abordare se bazează pe lecții învățate din proiectele europene TREEADS și SILVANUS, dedicate gestionării situațiilor de urgență, și își propune să sprijine autoritățile în prevenirea și gestionarea eficientă a viitoarelor dezastre.
1. Poduri și punți reziliente, adaptate viiturilor
Inspirat din modelul austriac, care utilizează poduri din lemn lamelar și beton cu elemente prefabricate și secțiuni hidraulice generoase, ASFOR recomandă inventarierea podurilor din zonele montane și includerea în proiectele de reparație a unor standarde minime inspirate din acest model.
2. Drumuri forestiere cu drenaj „nordic”
Modelul finlandez, care include ghiduri naționale pentru drenaje, șanțuri, podețe supradimensionate și întreținere periodică cu verificare anuală, este propus pentru implementare în România. Se recomandă elaborarea unui caiet de sarcini național pentru întreținerea drumurilor forestiere, cu inspecție obligatorie anuală.
3. Corectarea torenților și zonare de risc obligatorie
Inspirat din sistemul austriac WLV (Torrent and Avalanche Control), care integrează zonele de hazard în planificare, ASFOR propune cartarea torenților activi în fiecare județ montan și stabilirea unui plan de intervenție prioritar pe bazin.
4. „Room for the River” – loc pentru ape, nu doar ziduri
Modelul olandez, care presupune mutarea digurilor și crearea de canale de revărsare controlată, este recomandat pentru a preveni inundațiile și a proteja infrastructura.
5. Avertizare timpurie cu senzori integrați în RO-ALERT
Inspirat din modelul elvețian, care utilizează sisteme de avertizare timpurie integrate, ASFOR propune implementarea unor senzori care să furnizeze informații în timp real despre riscurile iminente.
6. Forță de intervenție rapidă interjudețeană, gata de mobilizare în 24 de ore
Se recomandă formarea unor echipe de intervenție rapidă, capabile să răspundă prompt în caz de dezastre, asigurându-se astfel o reacție eficientă și coordonată.
7. Fonduri de urgență cu proceduri rapide, inspirate din Italia și Mecanismul UE de Protecție Civilă
ASFOR sugerează alocarea de fonduri guvernamentale și/sau europene pentru reconstrucția locuințelor afectate și refacerea infrastructurii critice, cu proceduri simplificate de acces și utilizare, astfel încât ajutorul să ajungă rapid acolo unde este nevoie.
8. Asigurare universală pentru dezastre, ca în Franța și Slovenia
Implementarea unor scheme de asigurare care să acopere pagubele produse de dezastre naturale este propusă pentru a sprijini financiar comunitățile afectate.
9. Reconstrucție integrată în dezvoltare durabilă, model zone alpine franceze
Se recomandă ca procesul de reconstrucție să fie integrat în planuri de dezvoltare durabilă, inspirate din modelele zonele alpine franceze, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a comunităților montane.
10. Continuitate socială: școli modulare și sprijin psihologic, ca în Italia și Japonia
ASFOR propune implementarea unor soluții pentru asigurarea continuității educaționale și a sprijinului psihologic pentru comunitățile afectate, inspirate din modelele Italiei și Japoniei.
Ciprian Muscă subliniază că această strategie nu este un plan rigid, ci o propunere deschisă, bazată pe modele testate în alte țări, care poate fi adaptată și îmbunătățită prin colaborarea tuturor actorilor implicați: comunități locale, autorități, sector privat, mediul academic și societatea civilă.
În contextul schimbărilor climatice care fac ca fenomenele extreme să devină tot mai frecvente, ASFOR consideră necesară alocarea urgentă de fonduri pentru reconstrucția locuințelor afectate și refacerea infrastructurii critice, cu proceduri simplificate de acces și utilizare, astfel încât ajutorul să ajungă rapid acolo unde este nevoie.
Implementarea acestei strategii ar putea contribui semnificativ la creșterea rezilienței zonelor montane din România în fața dezastrelor naturale și la asigurarea unui trai mai sigur și mai sustenabil pentru comunitățile montane.