Dosarul, înregistrat cu numărul 6038/2/2026, a fost depus la Curtea de Apel București pe 22 septembrie, la o zi după ce președintele Nicușor Dan a semnat decretul nr. 770/2026. Prima audiere a procesului este programată pentru luni, 28 septembrie, la Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal. În acest caz, RO.AS.IT. figurează ca reclamantă, în timp ce Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial sunt pârâți.

Motivul acțiunii legale

Decretul contestat are un singur articol care îl desemnează pe Siegfried Mureșan ca fiind candidatul care va solicita votul de încredere al Parlamentului, conform legislației în vigoare. Ioana Grosaru, care reprezintă minoritatea italiană în Parlament, a declarat pentru G4Media că procesul este motivat de convingerea că liderul guvernului ar trebui să fie ales de întreaga comunitate, nu de o singură organizație.

Despre RO.AS.IT.

Fondată în 1993, RO.AS.IT. reunește descendenți ai emigranților italieni care s-au stabilit în Bucovina. A obținut statutul de utilitate publică, având rolul de a asigura reprezentarea politică a minorității italiene în România.

Familia Grosaru joacă un rol central în conducerea organizației. Mircea Grosaru, fondatorul său, a fost activ în Parlament din 2004 până la decesul său în 2014, preluând ulterior conducerea soția sa, Ioana Grosaru. Fiul său, Andi Gabriel Grosaru, a fost deputat între 2016 și 2024, iar în prezent, Ioana Grosaru reprezintă, din nou, comunitatea italiană.

De asemenea, RO.AS.IT. a mai fost implicată într-un litigiu anul trecut, contestând în instanță decretele privind conducerea marilor parchete din România.

Reacția din partea comunității italiene

Acțiunea de contestare a lui Siegfried Mureșan a provocat o reacție din partea a 11 organizații italiene care activează în România. Acestea și-au exprimat „surprinderea și îngrijorarea”, subliniind că poziția RO.AS.IT. nu reflectă opiniile tuturor membrilor comunității italiene.

Pe lângă recunoașterea dreptului RO.AS.IT. la exprimarea opiniei, organizațiile menționează că ceea ce reprezintă această asociație nu este sinonim cu întreaga comunitate italiană, care include și cetățeni italieni, antreprenori și profesioniști din diverse domenii.

În comunicatul comun, cele 11 organizații au cerut ca numele comunității italiene să nu fie asociat pe cale politică cu o singură opinie sau poziție. Printre semnatari se numără Camera de Comerț Italiană pentru România și Confindustria România, care subliniază importanța relațiilor dintre România și Italia.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

Controversa generată de acțiunea RO.AS.IT. de a contesta desemnarea premierului Mureșan ilustrează diversitatea opiniilor din cadrul comunității italiene din România. Aceasta relevă și implicarea organizației în politica românească, având rădăcini adânci în tradiția suceveană.