Mungiu a exprimat așteptări clare de la guvernul român, sugerând că succesul său de la Cannes, pe care l-a văzut ca o realizare colectivă a cinematografiei românești, impune acum o reacție corespunzătoare. „Dacă am reușit să obținem un Palme d’Or, este important să înțelegem că aceasta nu este o victorie personală, ci una a cinematografiei românești. Solicit statului să sprijine mai mult cultura și cinematografia, deoarece noi ne-am făcut datoria,” a declarat cineastul. El a evidențiat ca fiind „puțin rușinos” faptul că, la 20 de ani de la prima sa distincție Palme d’Or, Bucureștiul nu dispune încă de o sală dedicată premierelor de film.

O cerință esențială anunțată de Mungiu a fost aplicarea unei legi care prevede redirecționarea taxelor din jocurile de noroc către Fondul Național al Cinematografiei (FNC). „Statul are această lege, exista o taxă pe jocurile de noroc la loterie, care nu este respectată. Statul nu oferă soluții, iar banii nu ajung acolo unde ar trebui. Pretenția mea este ca autoritățile să respecte reglementările în vigoare, astfel încât fondul de la loterie să contribuie legal la FNC, ceea ce ar elimina problemele legate de finanțare.” Regizorul a mai precizat că deja dispune de „o valijoară” plină cu premii din trecut, considerându-le suficiente pentru moment.

Mesajul sosirii în țară și Relația cu Mass-Media

La revenirea pe Aeroportul Otopeni, Mungiu nu a fost întâmpinat în Salonul Oficial, însă s-a declarat mulțumit de prezența numărului mare de jurnaliști, preferând să interacționeze cu presa în detrimentul întâlnirilor cu „clasa politică”. „Am creat un film care subliniază în mod clar importanța acțiunilor concrete, mai degrabă decât a vorbelor. Nu simt nevoia de Salon Oficial. În contextul politic actual din România, în prefer să comunic cu voi, jurnaliștii,” a explicat el. Regizorul a subliniat că munca sa reprezintă nu doar o realizare personală, ci reflectă un concept mai amplu. „Acest premiu nu este doar al meu. Îl împărtășesc cu plăcere, nu doar echipei, ci și tuturor celor care s-au bucurat de obținerea sa,” a afirmat Mungiu.

Criticând bugetele mici alocate sectorului cultural, Mungiu le-a catalogat drept „rușinoase”, subliniind că acestea sunt cele mai scăzute din Europa, atingând un nivel de „0,0 ceva”. El a ilustrat insuficiența resurselor financiare prin exemplul filmului său, unde contribuția statului a reprezentat doar o șesime din costul total de producție, chiar și în condițiile în care aceasta a fost „sprijinul legal maxim admis”. Comparând cu perioada anterioară anului 1990, cineastul a menționat că în prezent realizarea unor producții ample, care necesită un buget considerabil, este o provocare. Mungiu a concluzionat că dacă s-ar rezolva problemele legate de finanțarea legală a FNC, s-ar putea realiza filme de bugete superioare sau chiar seriale.

„Fjord” – Recunoaștere pe Plan Internațional și Aspirații pentru Publicul Român

Regizorul a subliniat dorința sa ca publicul din România să se prezinte la vizionarea filmului „Fjord”, remarcând paradoxul că filmele sale găsesc un succes mai mare în străinătate decât în țară. Un obiectiv central al acestui film este promovarea unui gândiri critice, Mungiu afirmând că: „Această peliculă are scopul de a stimula spiritul critic, să devii conștient că poți lua decizii bazate pe propriile judecăți, nu pe simțiri sau pe ce spun alții. Gândește critic, deoarece toți ne vom bucura de rezultatele pozitive,” a explicat cineastul.

În ceea ce privește participarea sa la Premiile Oscar, „Fjord” este deja calificat automat datorită unor schimbări recente în reguli. Regizorul a menționat despre posibilitatea organizării unor proiecții speciale înainte de lansarea oficială, însă distribuția ar putea întârzia până la sfârșitul toamnei sau începutul anului următor, în funcție de strategia stabilită cu distribuitorul american.

Pentru realizarea filmului „Fjord”, Cristian Mungiu a colaborat cu actori binecunoscuți din Hollywood, precum Sebastian Stan și Renate Reinsve, subliniind că, deși a lucrat cu „două vedete de la Hollywood”, bugetul nu a fost comparabil cu cel din industria americană, depinzând semnificativ de „generozitatea” acestora. Aceștia au acceptat să vină pe platouri în condiții asemănătoare celor aplicate actorilor români, fără echipe extinse. „Fără bunăvoința lor, filmul nu ar fi fost posibil,” a spus Mungiu, punând accentul pe aprecierea internațională pe care o primește cinematografia sa. Regizorul a așteptat cu interes oportunitatea de a colabora cu Sebastian Stan, exprimându-și dorința de a continua colaborarea cu actori renumiți, atâta vreme cât proiectele sunt „semnificative” și aduc „valoare”.

După primirea trofeului, Cristian Mungiu a fost profund emoționat de apelul telefonic de felicitare din partea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.

Sursa informațiilor: Agerpres

Perspectivă Locală

Întoarcerea unui regizor român cu un Palme d'Or generează întotdeauna un sentiment de mândrie națională, dar scoate în evidență și nevoia de a evalua cum este sprijinită cultura în România. În orașe precum Suceava, accesul la cinematografe de artă sau la filme românești de calitate este adesea limitat, iar dezbaterile referitoare la finanțare sunt frecvente. Oamenii resimt frustrarea că succesele internaționale nu se traduc tot timpul în suport cultural adecvat la nivel local. Această situație subliniază discrepanța dintre talentul recunoscut pe plan internațional și sprijinul insuficient din interior. Promovarea cinematografiei românești poate începe prin căutarea și vizionarea filmelor românești, fie în cinematografe independente, fie pe platforme de streaming, pentru a semnaliza astfel o cerere importantă pentru acest tip de conținut.