Cum a Evoluat Legislația pentru Via Transilvanica și Altele
Sursa poza si informatii: svnews.ro
Pe 24 iulie 2025, Guvernul României a adoptat normele metodologice de aplicare a Legii nr. 288/2024, care reglementează traseele pedestre de interes național în scop recreativ. Această lege vine să sprijine dezvoltarea turismului durabil și să protejeze patrimoniul natural și cultural al țării.
Un proiect care a inspirat schimbarea legislativă
În 2018, a fost demarat proiectul Via Transilvanica, un traseu de lungă distanță ce traversează România de la Putna la Drobeta-Turnu Severin, pe o lungime de aproximativ 1.400 km. Acest proiect a reunit peste 120 de unități administrativ-teritoriale și a fost recunoscut internațional pentru promovarea patrimoniului cultural și natural al țării. Cu toate acestea, la acea vreme, România nu dispunea de o legislație specifică pentru traseele de lungă distanță.
Legea nr. 288/2024: un cadru legal necesar
În urma succesului Via Transilvanica și a necesității unui cadru legislativ adecvat, în noiembrie 2024, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes național în scop recreativ. Această lege stabilește criteriile pentru atestarea, amenajarea și administrarea traseelor de lungă distanță, având ca scop promovarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural al României.
Normele metodologice: reguli clare pentru traseele pedestre
Pe 24 iulie 2025, Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a acestei legi, oferind reguli clare pentru recunoașterea oficială a traseelor de drumeție naționale. Printre criteriile esențiale pentru atestare se numără:
-
Lungimea traseului: cel puțin 500 km, străbătând minimum 8 județe. Dacă traseul traversează sau se învecinează cu situri naturale UNESCO, lungimea minimă este de 200 km.
-
Proporția de zone naturale și rurale: minimum 70% din lungimea traseului trebuie să parcurgă mediul rural și natural al României.
-
Obiective turistice incluse: traseul trebuie să includă monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate sau situri UNESCO.
-
Documentație de suport: traseul trebuie să fie însoțit de un ghid care să cuprindă harta și elemente de identitate vizuală ale traseului, profilul cu diferențe de nivel, spații de cazare și alte informații turistice.
Aceste norme metodologice vor intra în vigoare la 1 august 2025 și vor facilita dezvoltarea turismului durabil în România, implicând autoritățile locale în gestionarea și promovarea traseelor pedestre la nivel național.
Implicații pentru județul Constanța
Deși Via Transilvanica nu traversează județul Constanța, adoptarea acestei legi și a normelor metodologice asociate poate inspira inițiative locale similare. Traseele pedestre de lungă distanță pot contribui la promovarea patrimoniului natural și cultural al județului, atrăgând turiști și stimulând dezvoltarea economică locală.
Astfel, județul Constanța are oportunitatea de a dezvolta și promova trasee pedestre care să pună în valoare frumusețile naturale și istorice ale regiunii, oferind vizitatorilor o experiență autentică și sustenabilă.