Sursa poza si informatii: svnews.ro

Europa se confruntă cu un nou val de căldură intensă, care pune presiune asupra economiei și sănătății publice. Temperaturile ridicate, cauzate de mase de aer saharian, au dus la incendii și secetă în mai multe țări europene, inclusiv în Grecia, Franța, Portugalia și Turcia. Aceste fenomene au impactat negativ infrastructura, agricultura și sectorul energetic, generând riscuri economice semnificative.

Impactul asupra economiei europene

Valurile de căldură au avut efecte devastatoare asupra economiei europene. În 2023, evenimentele climatice extreme au costat Europa peste 45 de miliarde de euro, cu inundațiile, furtunile și grindina fiind principalele cauze ale pagubelor financiare. Valurile de căldură au fost responsabile pentru cele mai multe decese, afectând în mod special Germania, Italia, Franța și Spania. Este important de menționat că doar o mică parte din aceste daune au fost acoperite de asigurări.

Efecte asupra infrastructurii și sectorului energetic

Temperaturile extreme au pus presiune asupra infrastructurii energetice. Consumul de energie pentru răcirea spațiilor a atins niveluri record, iar rețelele electrice au fost supuse unor solicitări suplimentare, ceea ce a dus la întreruperi de curent în diverse orașe europene. De exemplu, în Roma, Milano, Florența și Bergamo au avut loc defecțiuni ale rețelei electrice, indicând faptul că infrastructura nu este suficient de bine pregătită pentru a face față cererii ridicate de energie electrică pentru sistemele de aer condiționat.

Impactul asupra agriculturii și producției industriale

Seceta și căldura extremă au afectat grav agricultura, ducând la pierderi semnificative în producția de cereale și alte culturi. Acest lucru a condus la creșterea prețurilor alimentelor și la scăderea productivității în sectorul agricol. În plus, în Italia, 13 din cele 20 de regiuni au suspendat lucrările în aer liber între orele 11:00 și 16:00, inclusiv în zonele industriale cheie precum Lombardia și Emilia-Romagna, ceea ce a dus la pierderi directe în sectorul manufacturier.

Măsuri de adaptare și prevenire

Pentru a face față acestor provocări, autoritățile europene și naționale trebuie să implementeze măsuri eficiente de adaptare și prevenire. Acestea includ îmbunătățirea infrastructurii energetice pentru a face față cerințelor crescute, dezvoltarea unor strategii agricole reziliente la schimbările climatice și implementarea unor politici de protecție a sănătății publice în fața valurilor de căldură. De asemenea, este esențială promovarea unor practici sustenabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a limita intensificarea acestor fenomene extreme în viitor.

Concluzie

Valurile de căldură tot mai frecvente și intense reprezintă o amenințare serioasă pentru Europa, afectând atât sănătatea populației, cât și economia. Este crucial ca autoritățile și cetățenii să colaboreze pentru a implementa măsuri eficiente de adaptare și prevenire, asigurându-se astfel un viitor mai sigur și mai sustenabil pentru continent.