Pragul de cheltuieli pentru apărare crește la 5% din PIB până în 2035, cu un rol incert al SUA în Europa

Pragul de cheltuieli pentru apărare crește la 5% din PIB până în 2035, cu un rol incert al SUA în Europa Sursa poza si informatii: svnews.ro

În zilele de 24 și 25 iunie, liderii țărilor NATO s-au reunit la Haga pentru un summit semnificativ, având ca punct central o discuție despre creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB. Această decizie vine după ce, în 2014, s-a stabilit un obiectiv de 2%.

Obiective Ambițioase pentru 2035

Noul prag urmărește ca statele membre să atingă până în 2035 alocarea a 3,5% din PIB pentru trupe și armament. În plus, 1,5% din PIB va fi direcționat către infrastructură, menită să sprijine forțele armate în caz de conflict, incluzând modernizarea drumurilor, podurilor și porturilor, dar și îmbunătățiri în securitatea cibernetică și protecția rețelelor energetice.

Provocările Financiare ale Măsurii

Pentru multe țări NATO, alocarea de 5% din PIB reprezintă un salt considerabil, având în vedere că, în anul precedent, doar 22 dintre cele 32 de state membre au atins pragul de 2%. Poziționându-se în frunte, Polonia a direcționat 4% din PIB către apărare, în timp ce Spania, cu mai puțin de 1,3%, a obținut o derogare. Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a argumentat că o creștere suplimentară ar duce la majorarea taxelor și ar împiedica investițiile eco-prietenoase.

Rolul Statelor Unite în Apărarea Europei

Un aspect major abordat a fost implicarea Statelor Unite în apărarea continentului european. Deși președintele american Donald Trump a cerut un efort mai mare din partea aliaților, SUA nu intenționează să își mărească bugetul militar, menținând un angajament de 3,4% din PIB. În plus, oficialii americani au discutat posibilitatea de a-și reduce prezența militară în Europa, prioritizând amenințările emergente din Asia și China.

Summitul de la Haga rămâne un reper în discuțiile despre viitorul alianței și repartizarea responsabilităților financiare între membrii săi. În următoarele luni, implementarea acestor decizii va fi esențială pentru echilibrul securității globale.


Irina Cernescu

Irina Cernescu are 31 de ani și este jurnalista principală a publicației azi în Suceava. Cu origini în zona Zamca și o formare solidă în jurnalism la Iași, Irina este o prezență activă și respectată în peisajul media local.Pasionată de istorie, comunitate și oameni, Irina documentează zilnic realitatea din Suceava cu empatie, rigoare și determinare. De la povești din cartiere și evenimente culturale, până la decizii importante ale administrației locale, ea oferă cititorilor o imagine completă, clară și onestă a orașului de astăzi.