Pe 23 iunie 1314, în apropiere de Castelul Stirling, regele Scoției, Robert Bruce, a obținut o victorie decisivă împotriva armatei engleze, marcând un punct de cotitură în Războiul de Independență al Scoției.

Contextul bătăliei

După aproape două decenii de conflicte, în care Scoția a luptat pentru a-și păstra independența față de dominația engleză, regele Eduard al II-lea al Angliei a lansat o nouă invazie în 1314, cu scopul de a ridica asediul asupra Castelului Stirling, ultima redută engleză din nordul Scoției.

Strategia lui Robert Bruce

Robert Bruce a ales cu grijă terenul de luptă, poziționându-și infanteria pe un deal, la poalele căruia curgea pârâul Bannockburn. Astfel, a profitat de avantajul mlaștinii care încetinea cavaleria engleză pe un flanc și de o pădure care îi camufla infanteria pe celălalt flanc. Această alegere strategică a limitat mobilitatea armatei engleze și a favorizat utilizarea eficientă a formațiunilor de infanterie scoțiene, cunoscute sub numele de "schiltrons".

Desfășurarea bătăliei

În ziua bătăliei, englezii au încercat să avanseze, dar au întâmpinat dificultăți majore din cauza terenului și a tacticii scoțienilor. Un moment semnificativ a fost confruntarea directă dintre Robert Bruce și Sir Henry de Bohun, un cavaler englez, care s-a încheiat cu moartea acestuia din urmă. Această victorie personală a sporit moralul trupelor scoțiene.

Pe măsură ce bătălia a continuat, scoțienii au lansat un contraatac folosind personalul auxiliar al taberei – paji, preoți, bucătari și hamali – care au apărut din pădure, fluturând steaguri și simulând un atac. Această manevră a indus în eroare armata engleză, care a început să se retragă în panică.

Consecințele victoriei

După retragerea englezilor, scoțienii au preluat controlul asupra câmpului de luptă, lăsând în urmă mii de morți și răniți și luând câteva sute de prizonieri. Printre englezii morți s-au numărat 21 de baroni și baroneți, 42 de cavaleri și 700 de gentilomi sub arme. Răscumpărările plătite pentru prizonieri au adus resurse considerabile Scoției, consolidându-i poziția economică.

Această victorie a demonstrat abilitățile de conducător ale lui Robert Bruce și a întărit pretențiile de independență ale scoțienilor, având un impact semnificativ asupra cursului Războiului de Independență al Scoției.

Astăzi, bătălia de la Bannockburn este comemorată ca un simbol al luptei pentru libertate și autodeterminare, iar locul rămâne un punct de referință în istoria Scoției.