Profesoara Lidia Mîrzac critică noua programă de Română pentru clasa a IX-a: „Este o provocare serioasă față de problemele reale ale elevilor”

Profesorul sucevean cere o abordare pragmatică și adaptată nevoilor reale ale elevilor

Noua programă pentru Limba și literatura română destinată clasei a IX-a, propusă spre consultare publică de Ministerul Educației, a declanșat un intens val de reacții din partea corpului profesoral. Printre cei care s-au exprimat în mod vocal se numără și profesoara Lidia Mîrzac, cadru didactic la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, care a criticat dur conținutul și abordarea propusă.

Apel către autorități pentru o programă adaptată realității școlare

Într-o postare publică pe Facebook, profesoara Mîrzac a subliniat faptul că, în procesul de elaborare al noii programe, lipsa implicării profesorilor care predau în învățământul tehnologic este o problemă majoră. Ea argumentează că în aceste licee, unde aproape 70-80% din elevi se confruntă cu analfabetism funcțional, ar fi fost esențial ca părerile acestora să fie luate în calcul.

Profesoara a declarat că programa, așa cum a fost publicată, este „de-a dreptul obscenă” deoarece ignoră realitatea critică a nivelului de înțelegere și competențelor actuale ale elevilor. Mai degrabă decât o listă rigidă de autori și definiții, aici ar trebui să existe un ghid care să funcționeze ca un sprijin concret pentru elevii care au dificultăți în citi și înțelege textele.

„Programă de limba română pentru clasa a IX-a, într-o țară în care peste 45% dintre adolescenți nu reușesc să înțeleagă ce citesc, trebuie să fie o punte spre dezvoltare, nu o constrângere inutilă”, așa descrie profesoara ideea unui altfel de program. Ea face apel la a transforma școala dintr-un „muzeu” în care copiii ajung „mai pierduți” decât atunci când au intrat.

Observații venite din experiența directă în sălile de clasă

La momentul exprimării nemulțumirilor, profesoara Mîrzac se afla în plin proces de corectare a lucrărilor de la simularea examenului de Bacalaureat, când a constatat lacune grave, precum dificultatea elevilor de a înțelege termeni de bază precum „a consemna” sau „trasătură morală”.

10 priorități pentru o programă eficientă

Pe lângă criticile făcute, Lidia Mîrzac a propus o listă cu zece direcții prioritare ce ar trebui urmate pentru a reduce analfabetismul funcțional în rândul elevilor:

1. Încurajarea lecturii autentice – citit activ, cu înțelegere deplină a mesajului, nu lectură mecanică.
2. Imbinarea lecturii funcționale cu cea literară, oferind texte vii, scurte și relevante pentru viața reală.
3. Dezvoltarea exprimării scrise clare și coerente – încurajarea scrierii unor texte simple și bine argumentate.
4. Transformarea gramaticii într-un instrument util și nu într-o materie de memorat mecanic.
5. Stimularea gândirii critice, ajutând elevii să distingă între adevăr și manipulare.
6. Integrarea educației digitale în lecții – promovarea culturii verificării surselor și evitarea plagiatului.
7. Selecția cu atenție a textelor literare, concentrându-se pe puține lucrări cu impact real asupra elevilor.
8. Renunțarea la cronologiile și etichetele literare rigide, care blochează înțelegerea naturală.
9. Promovarea plăcerii lecturii prin proiecte și recomandări motivate, nu doar pentru note.
10. Evaluarea sinceră și corectă, bazată pe claritate, înțelegere și argumentare, nu pe simple recitări memorate.

Ce urmează?

Noua programă urmează să fie implementată în școlile liceale începând cu anul școlar 2026-2027. Până pe 12 decembrie, Ministerul Educației acceptă opinii și sugestii formulate argumentativ, care pot fi transmise pe adresa consultare@rocnee.ro.

Pentru profesorii și părinții suceveni, acest context deschide o oportunitate de a participa activ în conturarea viitorului educației românești, printr-un dialog deschis și constructiv.

Articol realizat pentru Azi în Suceava pe baza materialelor publicate de Obiectiv de Suceava.