Conform Comisiei, după o creștere reală a PIB-ului de 0,7% în 2025, economia României va intra pe o pantă de stagnare în 2026, urmând ca în 2027 să își revină cu un avans estimat de 2,3%. Primele luni ale lui 2026 au arătat deja semne de slăbiciune, Institutul Național de Statistică raportând o contracție de 0,2% a PIB-ului în primul trimestru comparativ cu trimestrul precedent și o scădere de 1,7% față de aceeași perioadă a anului anterior.

Măsuri de austeritate și inflație în expansiune

Inflația este un factor crucial care îngreunează progresul economic, având o proiecție de 7% pentru 2026, în creștere față de 6,8% în 2025. Această valoare depășește estimările inițiale, care erau sub 6%. Contextul inflaționist este amplificat de creșterea prețurilor la energie, afectând astfel veniturile populației. În aprilie, România a înregistrat cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană de 9,5%. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a menționat că inflația ar putea atinge 11% în luna iulie 2026, urmată de o ușoară scădere, preconizându-se valori de 6% și 5% până la sfârșitul anului.

Măsurile de austeritate adoptate între sfârșitul lui 2024 și începutul lui 2025, în scopul reducerii deficitului bugetar, au inclus înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public pentru o perioadă de doi ani, alături de înăsprirea fiscală. Aceste măsuri includ majorarea impozitului pe dividende pentru anumite tranzacții, care a crescut de la 10% la 16%, precum și o ajustare a cotei standard de TVA de la 19% la 21%. Comisia Europeană apreciază aceste acțiuni ca fiind „semnificative și constructive” pentru atingerea țintelor privind deficitul bugetar și prevenirea riscurilor asociate suspendării fondurilor europene.

Impact asupra încrederii economice și veniturilor

De la începutul anului 2026, încrederea consumatorilor a fost în scădere. Indici relevanți arată o diminuare considerabilă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a activității turistice. Măsurile de austeritate și inflația înaltă sunt așteptate să afecteze semnificativ consumul intern, limitând astfel veniturile gospodăriilor.

Cu toate acestea, investitițiile facilitate prin fonduri europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt estimate să susțină parțial economia, alături de exporturi. Proiectele de infrastructură incluse în PNRR sunt planificate să avanseze, iar sectorul construcțiilor rezidențiale continuă să se recupereze. Totuși, incertitudinile politice interne și riscurile geopolitice continuă să influențeze încrederea investitorilor.

Evoluția principalilor indicatori economici

Se estimează că rata șomajului va crește ușor, de la 6,1% în 2025 la 6,3% în 2026, apoi va scădea la 5,9% în 2027. În ceea ce privește deficitul bugetar, care a fost de 7,9% din PIB în 2025, se preconizează o reducere la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027, ca rezultat al măsurilor de austeritate și al creșterii impozitelor. Deși există demersuri pentru reducerea deficitului, datoria publică va continua să crească, estimându-se la 61,6% din PIB în 2026 și la 63,4% în 2027, comparativ cu 59,3% în 2025. De menționat că, în 2024, datoria publică era sub 55% din PIB. De asemenea, deficitul de cont curent este prevăzut să se reducă treptat, ajungând la 6,4% din PIB în 2027.

Comisia Europeană prognozează o revenire economică mai robustă în 2027, susținută de o stabilizare a inflației și condiții financiare mai favorabile, cu inflația preconizată la 3,7%, respectând astfel obiectivele Băncii Naționale a României.

Perspectivă locală

Pentru locuitorii din Suceava, aceste estimări vin cu numeroase provocări. Stagnarea economică anticipată pentru 2026, împreună cu inflația ridicată și măsurile de austeritate, amenință puterea de cumpărare a cetățenilor și pot crea tensiuni asupra bugetelor familiale. Mulți dintre aceștia simt deja impactul creșterii prețurilor la bunurile esențiale și la facturile de energie, iar înghețarea salariilor în sectorul public și majorările fiscale pot limita venitul disponibil. Este o frustrantă constatare a modului în care măsurile fiscale, deși necesare, afectează viața de zi cu zi. O abordare practică ar fi reevaluarea cheltuielilor lunare și o atenție sporită la economii, mai ales în acest climat economic incert.