Sursa poza si informatii: obiectivdesuceava.ro

Comisia Europeană analizează posibilitatea de a condiționa alocarea fondurilor din viitorul buget multianual al Uniunii Europene de adoptarea unor reforme în domeniul pensiilor, în contextul temerilor legate de impactul îmbătrânirii populației asupra finanțelor publice.

Potrivit unor surse citate de Politico, începând cu bugetul multianual 2028–2035, statele membre ar putea fi obligate să aplice recomandările privind sustenabilitatea sistemelor de pensii pentru a accesa fondurile europene. Această măsură fără precedent este considerată necesară de Bruxelles, având în vedere că Europa se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populației, iar povara financiară devine tot mai greu de susținut. În 2023, peste 80% dintre pensionarii europeni trăiau exclusiv din pensia de stat, iar unul din cinci seniori — adică aproape 18,5 milioane de oameni — se afla în risc de sărăcie.

Oficialii europeni subliniază că scopul nu este impunerea unei vârste unice de pensionare, ci încurajarea economisirii individuale și dezvoltarea pensiilor private, după modelul statelor nordice. Totuși, pentru multe guverne, tema rămâne delicată. În Franța, reforma pensiilor a generat proteste masive, iar premierul Sébastien Lecornu a înghețat aplicarea noii legi, de teamă că ar putea pierde majoritatea parlamentară. Amânarea costă însă statul francez aproape 400 de milioane de euro.

În Spania, reformele impuse în schimbul fondurilor din Planul de Redresare au dus la întârzieri și birocrație, dar modelul „recompensă și sancțiune” — testat în pandemie — pare să fi convins Bruxelles-ul că poate funcționa.

Pentru România, miza este uriașă. Țara are deja cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană — peste 9% din PIB — și un sistem de pensii profund dezechilibrat. În prezent, la un pensionar revin doar 1,2 angajați activi. În lipsa reformelor, deficitul fondului de pensii ar putea depăși 25 de miliarde de lei în 2026, potrivit Consiliului Fiscal.

Guvernul a început timid o reformă: modifică regulile pentru pensiile private și limitează retragerea integrală a sumelor acumulate. De asemenea, promite recalcularea pensiilor publice după un nou algoritm, aplicabil din 2026. Însă Bruxelles-ul avertizează clar: fără reforme reale, România riscă să piardă miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune. Iar într-o economie deja fragilă, o astfel de sancțiune ar fi devastatoare.

Experții economici amintesc că țări precum Suedia sau Olanda au reușit să stabilizeze sistemele publice de pensii printr-un model mixt — contribuții publice completate de economii private și stimulente fiscale. România este departe de un astfel de echilibru.

Concluzia Comisiei Europene este dură, dar realistă: îmbătrânirea Europei nu mai este doar o problemă demografică, ci una economică. Dacă guvernele nu acționează acum, peste un deceniu banii de pensii s-ar putea termina mai repede decât fondurile europene.