Grindeanu acuză Ordonanța SAFE adoptată după demiterea Guvernului

Grindeanu acuză Ordonanța SAFE adoptată după demiterea Guvernului

Solicitarile Președintelui Camerei Deputaților

În data de 20 mai 2026, Sorin Grindeanu a depus oficial o cerere la Curtea Constituțională, indicând existența acestui conflict interinstituțional. Scopul principal al sesizării este de a restabili ordinea constituțională, prin clarificarea limitelor pentru un guvern aflat într-o situație de mandat restrâns. Președintele Camerei Deputaților subliniază că este esențial ca instanța constituțională să se pronunțe asupra legalității actelor normative emise de un guvern care a pierdut sprijinul parlamentar.

Detalii despre Ordonanța de Urgență 38/2026 și Programul SAFE

Ordonanța de Urgență 38/2026 vizează Programul "Security Action for Europe" (SAFE), un instrument financiar de amploare al Uniunii Europene. Acesta permite statelor membre să acceseze împrumuturi substanțiale, totalizând până la 150 de miliarde de euro, destinate pentru accelerarea investițiilor în domeniul apărării, îmbunătățirea capacităților industriale și tehnologice ale Uniunii Europene, reducând dependența de importurile de echipamente militare. România a fost alocată o sumă semnificativă, având a doua cea mai mare finanțare, de peste 16,6 miliarde de euro, după Polonia. Această finanțare este disponibilă între 2026 și 2030 și include împrumuturi cu maturitate de până la 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, beneficiind de o dobândă avantajoasă. Fondurile sunt destinate modernizării echipamentelor militare, dezvoltării capacității proprii de producție în domeniul apărării și unor proiecte de infrastructură strategică, precum segmentele Autostrăzii A7 Pașcani – Suceava – Siret și A8 Moțca – Iași – Ungheni.

Problema centrală reliefată de președintele Camerei Deputaților se referă la momentul și condițiile în care ordonanța a fost adoptată. Forma inițială a OUG 38/2026, care conținea doar măsuri legate de Programul SAFE, a fost aprobată pe 4 mai 2026, primind aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Totuși, în dimineața de 5 mai 2026, momentul în care Parlamentul urma să discute și să voteze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, ordonanța a fost extinsă semnificativ. Au fost adăugate între 12 și 14 articole noi, multe fără legătură directă cu Programul SAFE, acoperind subiecte precum exproprierile, Codul fiscal sau reglementările salariale. Conform expunerii de motive a legii de aprobat, aceste modificări au fost justificate prin "importanța și urgența reglementărilor", dar și prin "riscul ca, în cazul votării moțiunii de cenzură, guvernul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe durata interimatului". Moțiunea de cenzură, susținută de PSD, AUR și PACE – Întâi România, a fost aprobată cu 281 de voturi "pentru", depășind pragul necesar de 233 de voturi pentru demitere. În ciuda acestui fapt, Ordonanța de Urgență 38/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026.

Infracțiuni Constitutionale

Sesizarea făcută la CCR de Sorin Grindeanu scoate în evidență două acțiuni guvernamentale distincte, dar care au efecte neconstituționale.

Adoptarea Post-Demitere

Prima problemă constituțională se referă la emiterea și publicarea Ordonanței de Urgență 38/2026 după ce Parlamentul a revocat sprijinul pentru Guvern prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026. Publicarea acesteia pe 8 mai 2026 a fost realizată de un guvern care, conform art. 110 alin. (4) din Constituție, nu putea să adopte decât măsuri pentru administrarea curentă a activităților publice. Această prevedere constituțională limitează strict competențele unui guvern demis, excludând orice drept de legiferare delegată, inclusiv adoptarea ordonanțelor de urgență. Astfel, emiterea unei ordonanțe cu un conținut legislativ semnificativ de către un guvern interimar este considerată o abuzivitate.

Interferența cu Procesul Legislativ

A doua acțiune contestată implică reglementarea, prin OUG 38/2026, a unor inițiative legislative ce erau deja în curs de dezbatere parlamentar. Acestea erau fie discutate, fie pe ordinea de zi a ședințelor plenului, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat. Această acțiune a transformat Guvernul, dintr-un legiuitor delegat care își pierduse mandatul democratic, într-o entitate legiuitoare concurentă cu Parlamentul. O astfel de intervenție sfidează rolul constituțional al Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare, nesocotind, de asemenea, obligația de loialitate constituțională față de Parlament, afectând echilibrul puterilor în stat, așa cum este consfințit de art. 1 alin. (4) din Constituție. Extinderea semnificativă a proiectului inițial al ordonanței, prin introducerea celor 12-14 articole noi, a fost percepută ca o încercare de a anticipa rezultatul procesului legislativ, diminuând astfel rolul deliberativ al forului legislativ.

Consecințe și Precedent

Această sesizare la Curtea Constituțională nu este singura acțiune juridică îndreptată împotriva Ordonanței de Urgență 38/2026. Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunțat că va contesta și ea ordonanța, invocând lipsa unui aviz din partea Consiliului Legislativ (cel de-al doilea aviz emis pe 5 mai 2026 a fost negativ) și nerespectarea interdicției privind adoptarea de ordonanțe de către un guvern demis. De asemenea, Comisia pentru Constituționalitate a Senatului a observat existența unui conflict juridic de natură constituțională în legătură cu OUG 38/2026. Aceste inițiative subliniază gravitatea situației și necesitatea unei decizii clare din partea Curții Constituționale pentru a clarifica prerogativele instituțiilor statului și a menține echilibrul constituțional.

Considerații locale

Pentru cetățenii din Suceava și din regiunea Moldovei, disputele legale legate de Ordonanța de Urgență 38/2026 și, implicit, de Programul SAFE, au efecte directe, în special în ceea ce privește infrastructura. Alocările din cadrul programului SAFE includ sume considerabile pentru realizarea segmentelor Autostrăzii „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret. Există temeri justificate că aceste contestații constituționale ar putea întârzia demararea proiectelor de infrastructură esențiale. Cetățenii exprimă frecvent că astfel de blocaje politice și juridice devin o sursă constantă de frustrare, influențând dezvoltarea regională. Este crucial ca, indiferent de rezultatul sesizării la CCR, să se găsească soluții rapide pentru deblocarea finanțărilor și continuitatea lucrărilor. Un sfat util pentru cititori ar fi să urmărească cu atenție anunțurile oficiale legate de Programul SAFE și să se informeze despre posibilele rute alternative în cazul întârzierilor pe șantierele de autostradă.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Irina Cernescu

Irina Cernescu are 31 de ani și este jurnalista principală a publicației azi în Suceava. Cu origini în zona Zamca și o formare solidă în jurnalism la Iași, Irina este o prezență activă și respectată în peisajul media local.Pasionată de istorie, comunitate și oameni, Irina documentează zilnic realitatea din Suceava cu empatie, rigoare și determinare. De la povești din cartiere și evenimente culturale, până la decizii importante ale administrației locale, ea oferă cititorilor o imagine completă, clară și onestă a orașului de astăzi.