Autoritățile din România își propun, într-un interval restrâns de timp, să finalizeze o reformă semnificativă a sistemului salarial, care ar implica o nouă organizare a salariilor bugetarilor pe baza unei grile formate din 12 trepte salariale. Aceasta va fi implementată printr-un sistem de coeficienți, având o valoare de referință fixată pentru 2027 la 4.100 de lei.

Conform documentului consultat de Mediafax, salariile de bază, indemnizațiile de încadrare și soldelor vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului specific funcției cu suma de referință. Rata dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul public este stabilită la 1 la 8, ceea ce implică un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru acest component calculat pe baza coeficientului maxim și a sumei de referință.

Această propunere introduce o structură distinctă de 12 trepte salariale, fiecare corelată cu un interval de coeficienți. Prima treaptă începe de la coeficientul 1,00, în timp ce treapta a 12-a ajunge până la 8,00. Valoarea de referință va fi stabilită anual, însă pentru începutul aplicării este prevăzută explicit suma de 4.100 de lei.

Un aspect important al acestei inițiative prevede protejarea angajaților care, în urma noului sistem, ar putea înregistra venituri mai mici decât cele obținute în decembrie 2026. În aceste situații, se va oferi o „diferență salarială tranzitorie”, care va fi menținută atâta vreme cât persoana rămâne în aceeași funcție și în aceleași condiții de muncă. Acest beneficiu nu va fi aplicabil angajaților nou veniți după intrarea în vigoare a legii și poate fi suspendat în cazul promovării sau schimbării funcției.

Reducerea numărului de Sporuri

Principala modificare propusă se concentrează pe diminuarea numărului de sporuri. Conform situației actuale, sistemul public are 151 de tipuri de sporuri, dintre care 87 urmează să fie eliminate.

„Este inacceptabil să reglezi o salarizare care ar trebui să fie unitară prin sporuri”, a subliniat ministrul interimar al Muncii. „În acest context, sporurile au devenit o practică obișnuită în administrația românească”, a adăugat Dragoș Pîslaru.

Astfel, limitările stipulate pentru sporuri, indemnizații, prime și recompense vor fi, ca regulă generală, de 20% din totalul salariilor de bază, soldelor de funcție sau indemnizațiilor, la nivelul ordonatorului principal de credite și în funcție de sursele de finanțare disponibile. Totuși, se vor face excepții pentru anumite tipuri de sporuri, precum cele asociate proiectelor finanțate din fonduri externe, muncii de noapte sau orelor suplimentare.

În plus, proiectul preconizează introducerea premiilor de performanță, care vor putea fi acordate pe o bază trimestrială, semestrială sau anuală. Totalul acestor premii nu va depăși 4% din cheltuielile salariale valabile ale ordonatorului principal de credite, iar recompensele vor fi disponibile pentru maximum 30% din posturile de execuție și 30% din cele de conducere. În 2027, aplicarea acestei măsuri va fi limitată exclusiv la personalul didactic, didactic auxiliar și angajații ANAF.

Instituțiile publice vor trebui să publice, de două ori pe an, pe 30 aprilie și 31 octombrie, un raport detaliat al funcțiilor și veniturilor salariale, care va include salariul de bază, sporurile, majorările și alte recompense financiare sau în natură. Nerespectarea acestei obligații poate aduce amenzi între 20.000 și 30.000 de lei.

Reforma este programată să avanseze conform unui calendar strict, noua lege fiind planificată pentru a intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027, fără etapizare în aplicare. Adoptarea acesteia este legată de un jalon din PNRR, cu termen limită pentru îndeplinire pe 1 iulie 2026, ceea ce influențează o tranșă de peste 700 de milioane de euro. (Mediafax)

Puncte Cheie

Proiectul de reformă are ca scop realizarea unui sistem unitar de salarizare pentru bugetari, axat pe transparență și echitate. Reducerea numărului de sporuri va fi semnificativă, iar noile structuri salariale vor fi bine reglementate, asigurând protecția veniturilor pentru angajații afectați de modificări. Această reformă este esențială nu doar pentru stabilitatea instituțiilor, ci și pentru atragerea și păstrarea talentelor în sectorul public.