Chisăliță subliniază că pierderea statutului de țară recomandată pentru investiții va determina bănci și investitori să solicite dobânzi și randamente sporite, ceea ce impactează în mod special sectorul energetic. Aici, unde proiectele necesită sume considerabile de capital și se desfășoară pe parcursul a două sau trei decenii, costul capitalului devine o variabilă esențială.

„Un rating «junk» va influența costurile tuturor formelor de capital din economia românească. Nu doar statul va suporta costuri mai mari, ci fiecare companie care caută să investească, fiecare bancă implicată în finanțare și, în cele din urmă, toți consumatorii”, a declarat Chisăliță.

Implicații asupra sectorului energetic

Proiectele energetice, fie că sunt legate de energia solară, eoliană sau de extinderea rețelelor electrice, ar resimți o presiune financiară crescută. Aceasta va conduce la ajustări ale prețurilor energiei, afectând plățile realizate de populație și mediul de afaceri.

Președintele AEI a formulat două scenarii pentru viitorul sistemului energetic românesc până la anul 2035. În cazul în care România va reuși să mențină un grad de investiție stabil, costul finanțării energiei ar putea oscila între 7% și 8%. Totuși, pentru aceasta este necesară stabilizarea finanțelor publice, accesul la fonduri din Uniunea Europeană și reducerea incertitudinilor legislative.

În situația unei retrogradări la statutul„junk”, se estimează că costurile de finanțare ar putea ajunge la 9-10%. Investitorii vor căuta randamente mai mari, iar unele fonduri internaționale s-ar putea retrage din piața românească. Chisăliță menționează că analiza reflectă o modelare de scenariu, nu o previziune exactă.

Riscuri și pierderi de competitivitate

Chisăliță contestă opinia că investitorii ar continua să fie atrași de România indiferent de circumstanțe, având în vedere potențialul de dezvoltare în domeniul energiei regenerabile. Fondurile internaționale evaluează proiectele din diverse țări și aleg piețele cu cel mai bun raport calitate-preț în ceea ce privește investiția și riscurile asociate.

Consecințele nu se vor vedea deodată, întrucât infrastructura actuală va continua să funcționeze. Totuși, întârzierile în investiții ar putea duce la o capacitate de producție insuficientă în viitor, pe măsură ce cererea de electricitate va crește, driven by electrificarea transportului și avansul digitalizării.

Dacă producția internă nu va fi în măsură să satisfacă cererea, va apărea o creștere semnificativă a costurilor energetice. Aceste majorări vor afecta industrii precum cea alimentară, siderurgia și fabricarea componentelor auto, făcând companiile din România mai puțin competitive comparativ cu cele din alte țări în care costurile energetice sunt mai mici.

Scumpirea energiei se va răsfrânge ulterior asupra prețurilor alimentelor și serviciilor, diminuând puterea de cumpărare a consumatorilor și încetinind consumul.

Chisăliță atrage atenția asupra posibilei apariții unui cerc vicios. În fața creșterii constante a prețurilor, autoritățile ar putea recurge la măsuri de plafonare și taxe suplimentare, ceea ce ar putea stimula investitorii să ceară randamente și mai mari, provocând astfel o nouă scumpire a finanțării.

România are la dispoziție resurse energetice variate, dar acest avantaj nu poate compensa lipsa stabilității economice și legislative necesare. „Investitorii caută în primul rând stabilitate, nu doar potențial”, concluzionează președintele Asociației Energia Inteligentă.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Agerpres. Textul a fost redactat editorial pentru a oferi context asupra subiectului.

De reținut

Cetățenii din Suceava, precum și antreprenorii locali, ar putea simți impactul unei retrogradări asupra bugetelor lor. O eventuală creștere a prețurilor la energie ar putea influența considerabil costurile de producție pentru micile și mijloacele întreprinderi din zonă. Este vital să rămânem atenți la schimbările economice și să ne adaptăm, poate prin optimizarea consumului de energie sau prin căutarea unor soluții alternative de încălzire.