21 decembrie marchează solstițiul de iarnă și începutul iernii astronomice

Pe 21 decembrie, la ora 17:03, se produce solstițiul de iarnă, momentul care marchează oficial începutul iernii astronomice. Această zi are cea mai scurtă durată a luminii din an și, în același timp, noaptea cea mai lungă.

Cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an

Pentru București, conform datelor Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, ziua de 21 decembrie durează doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se întinde pe aproape 15 ore și 10 minute. Această diferență accentuată între duratele zilei și nopții este o consecință a poziției Soarelui față de Pământ, în această perioadă a anului.

Termenul „solstițiu” provine din latină, însemnând „soare nemișcat”, referindu-se la aparenta oprire a mișcării Soarelui pe cer. În emisfera nordică, solstițiul din 21 decembrie marchează iarna, în timp ce în emisfera sudică are loc solstițiul de vară.

Fenomen astronomic și schimbările anotimpurilor

Solstițiul de iarnă este strâns legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, care la rândul ei reflectă orbita Pământului în jurul astrului zilei. În această perioadă, Soarele ajunge la poziția sa cea mai sudică, situându-se pe tropicul Capricornului, la o distanță unghiulară de 23° 27′ față de ecuatorul ceresc.

După acest moment, durata zilei începe să crească treptat până pe 21 iunie, echinocțiul de vară, iar nopțile devin mai scurte. Acest fenomen explică succesiunea anotimpurilor și diferențele de lumină între diferitele perioade ale anului.

Tradiții și structuri megalitice dedicate solstițiului

În folclorul românesc, se spune că în noaptea solstițiului ar „înflori” feriga, iar cei care rămân treji și surprind acest moment ar avea parte de noroc în casă și în dragoste. Din punct de vedere botanic, feriga nu înflorește, ci se înmulțește prin spori, dar această credință reflectă farmecul și misterul nopții de solstițiu.

Pe plan mondial, solstițiului de iarnă i-au fost dedicate numeroase construcții antice cu caracter astronomic. Celebrele monumente de la Stonehenge din Anglia și Newgrange din Irlanda datează de milenii și au fost aliniate astfel încât lumina Soarelui la apusul solstițiului să provoace efecte speciale în aceste locuri.

Alte situri importante cu rol legat de solstițiu includ Karahan Tepe din Turcia (aproximativ 9400 î.Hr.), mormântul megalitic de pe Insula Gavrinis din Franța, templele de la Mnajdra și Hagar Qim din Malta, templul Karnak din Egipt și petrogliful de la Fajada Butte din SUA.

Ce urmează în 2026?

În anul viitor, 2026, solstițiul de iarnă va avea loc tot pe 21 decembrie, însă la ora 23:50, marcând astfel o altă bornă a ciclului anual al anotimpurilor.

Pentru locuitorii Sucevei, acest moment astronomic este un prilej de a înțelege mai bine legătura noastră cu ritmurile naturale ale planetei și de a aprecia schimbarea anotimpurilor care influențează viața de zi cu zi.

Surse: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, volume de specialitate și studii privind structurile megalitice din întreaga lume.